Acest site este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni!

Biroul Virtual de Consultanţă Antreprenorială

Calitatea serviciilor medicale și platformele TIC

Adăugat de Rodica Dimitriu la D, 08/21/2011 - 13:30

1 Introducere

Datorită gradului redus de generalitate, industria de software a acordat multă vreme un interes restrâns sistemelor informatice medicale. Sistemele clinice au costuri foarte mari și aceasta face ca unităţile medicale să nu poată investi în tehnologia informaţiei preferând să-şi dirijeze investiţiile către aparatură medicală iar pentru a se păstra în parametrii eficienţei costurilor, ele rămân orientate mai degrabă pe mărirea volumului şi calităţii serviciilor decât pe dezvoltare de infrastructură informatică.

Sistemele informatice medicale se grupează în jurul a trei perspective importante: tehnică, de utilizare şi eficienţă organizaţională.

Din perspectivă tehnică trebuie menționat că tehnologia informației este încă marcată de disputa dintre soluţiile integrate şi cele interfaţate. Este cunoscut faptul că principalele funcţii ale unui sistem informatic sunt prelucrarea datelor şi comunicaţia. În sistemele medicale calculele matematice nu sunt supuse unor exigenţe deosebite. În afara prelucrărilor de imagine, arareori sunt necesare calcule complexe. Principala funcţie a unui sistem informatic medical este aceea de a culege, stoca şi rearanja datele pentru a le afişa apoi conform cerinţelor operaţionale ale personalului medical. Sistemele sunt dezvoltate adesea incremental dar cea mai importantă decizie privitor la strategia de dezvoltare este legată de adoptarea soluţiei integrate sau interfaţate:

  • Dezvoltarea sistemelor interfaţate este asociată cu oferta producătorilor de nişă care susţin că realizarea unui sistem specializat pentru un laborator, cabinet medical sau secţie clinică are mai multe şanse de a răspunde cerinţelor utilizatorului. Aceste produse se conformează standardelor medicale şi a celor informatice promovând ideea de interfaţare a aplicaţiilor funcţionând pe platforme diferite.
  • Producătorii de sisteme integrate îşi promovează sistemele cu argumente legate de simplitate, omogenitate, eficienţă şi costuri. Ei susţin eficienţa prin procesul mai simplu de achiziţie şi asistenţă tehnică integrată (help desk unic). Ambele categorii de producători îşi vând produsele ca fiind “sisteme deschise” care sunt “total integrate” şi furnizează “conectivitate”, fiabilitate, securitate, integritate, etc. În ciuda utilizării universale a termenului “integrat” în materialele promoţionale, în fapt nici un furnizor nu livrează pe piaţă sisteme integrate în sensul partajării unei baze de date unice de către toate aplicaţiile sistemului. Chiar producătorii de sisteme informatice inegrate îşi comercializează produsele cu strategii de nişă.

Utilizarea sistemelor informatice medicale este centrată pe pacient. De dosarul pacientului se leagă o cantitate foarte mare de informaţie şi principala problemă este aceea de a culege datele care sunt scrise în mod uzual în foaia de observaţie. Utilizarea directă a calculatorului de către personalul medical a reprezentat dintotdeauna un obiectiv greu de atins. Timpul limitat pe care medicul îl are la dispoziție și uneori imposibilitatea implementării unor fluxuri eficiente de lucru datorită constrângerilor materiale face ca în foarte puține unități medicale să existe o procupare constantă de achiziție, implementare și utilizare a platformelor TIC în activitatea zilnică.

Din perspectivă organizaţională, alegerea și implementarea sistemelor informatice medicale este, de asemenea, o sarcină dificilă. Dificultăţile apar din larga varietate a aplicaţiilor software necesare pentru a atinge o masă critică de informaţii clinice, care să permită medicului să lucreze confortabil în sistem fără a pendula între calculator şi hârtie. Dificultăţi importante sunt determinate de faptul că există:

  • o dinamică a cazului,
  • o dinamică a evoluţiei ştiinţei medicale,
  • o dinamică a tehnologiei de investigaţie şi tratament,
  • o dinamică a interpretării datelor.
  • o desincronizare între ritmul de implementare al aplicaţiilor şi tehnologia la zi.

De aceea la nivel organizațional decizia se îndreaptă de regulă către investiții pentru protejarea unităților medicale şi pentru eficienţa acestora ca organizaţii. Majoritatea sunt preocupate în primul rând de utilizarea eficientă a resurselor.

2 Platformele TI&C

Problema implementării sistemelor informatice medicale capătă dimensiuni speciale atunci când complexitatea sistemelor creşte foarte mult. Prelucrarea automată a informaţiei se confruntă astăzi cu două probleme majore:

  • tendinţa de descentralizare stimulată de:
  • scăderea vertiginoasă a costurilor tehnicii de calcul
  • performanţele în creştere a tehnologiei de comunicaţie
  • creşterea necesităţii de prelucrare automate a informaţiei în condiţiile unui control strict al resurselor financiare şi a creşterii ofertei de aplicaţii comerciale în toate domeniile de activitate.

Aceste aspecte conduc la dezvoltarea de sisteme informatice eterogene atât din punct de vedere al platformelor hardware cât şi software, care necesită integrare în vederea funcţionării unitare a întregului sistem.

Pentru multă vreme criteriul determinant în aprecierea calităţii unui sistem informatic a fost considerat ca fiind funcţionalitatea sistemului. Pe măsură ce tehnologia a evoluat s-a demonstrat că funcţionalitatea poate fi relativ uşor atinsă de către orice producător indiferent de performanţa platformelor hardware şi software sau a aplicaţiilor. Ceea ce începe să diferenţieze sistemele informatice este legat de caracteristicile de viteză, corectitudine şi nu în ultimul rând de calitatea serviciilor de întreţinere a acestuia. Există un aspect şi mai rafinat al calităţii care referă componenta organizaţională. De exemplu, deşi extragerea de informaţie din bazele de date este astăzi mijlocul cel mai banal de acces la informaţia medicală, cu toate acestea, evaluarea şi asigurarea calităţii actului medical este improvizată şi incompletă. Aspectele tehnice legate de performanţele bazelor de date cum ar fi, de exemplu, viteza de răspuns la o anumită interogare, sunt uşor de măsurat şi sunt uşor de imaginat tehnici centrate pe utilizator pentru a verifica dacă rapoartele sau alte ieşiri din sistem satisfac cerinţele acestora. Ceea ce însă pare că nu a fost luat în considerare în suficientă măsură, este evaluarea bazelor de date potrivit efectului pe care datele extrase îl au asupra deciziei luate de specialişti, care este efectul unei baze de date asupra rezultatelor obţinute în îngrijirea sănătăţii şi care aspecte ale furnizării de informaţie pot fi realizate la un nivel ridicat de rafinare astfel încât să crească efectele pozitive ale serviciilor medicale. Întrucât eficienţa cu care este folosită o bază de date nu stă numai în calitatea bazei de date ci şi în calităţile de folosire a informaţiei ale utilizatorului, o evaluare a bazelor de date trebuie să fie bazată pe rezultatele îngrijirii medicale.

3 Calitatea serviciilor medicale

Calitatea serviciilor medicale se referă la măsura în care sistemul de asistență medicală, serviciile și produsele pentru pacienți și populație cresc probabilitatea unor rezultate pozitive și sunt consistente cu ultimele descoperiri medicale.

Serviciile medicale se referă în egală măsură la gestiunea relației cu pacienții și la controlul problemelor medicale ale pacientului. Utilizarea tehnologiilor moderne de gestiune a informației sprijină dezideratul de calitate a actului medical.

Unitățile medicale din România acordă și ele în momentul de față o importanță mai mare implementării sistemelor care implementează funcții administrativ financiare decât medicale.
Medicina privată cu deosebire poate azi beneficia de avantajele utilizării sistemelor informatice medicale pentru Identificarea vulnerabilităților practicii medicale și prevenirea accidentelor de malpraxis.

4 Referințe

[ 1 ]
H.L. Bleich, W.V. Slack, Design of a Hospital Information System: A Comparison Between Interfaced and Integrated Systems, Proceedings of MEDINFO'92, Ed. Lun KC et al., publicat de Elsevier Science Publishers 1992
[ 2 ]
P.D. Clayton, D. D. Grossman, Current Developments and Future Trends in Information Technology in Healthcare, Hospital information systems: scope-design-architecture. Ed. Bakker AR et al., publicat de North Holland Elsevier Science Publishers 1992, pag. 19-25
[ 3 ]
J Sanders, E. Curran, Software quality, A Framework for Success in Software Development and Support, Addiso-Wesley, 1994
[ 4 ]
J.B. Heyworth and C.J. Urqhart, The value of databases in clinical decision making: audit tools to enhance the outcomes of information delivery, HC95 Proceedings Current perspectives in healthcare computing 1995, Harrogate 20-22 March, Ed. Bernard Richards et al., publicat de BJHC Limited

Descărcaţi: 
© 2010 - 2011 Biroul virtual de asistenţă antreprenorială. Drupal theme by Kiwi Themes.
logo MNM Software logo CEED Romania

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro .
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.